Hotărârea prevede şi faptul că finanţarea acestui dosar va fi asigurată prin bugetul local 2011-2013. La întocmirea dosarului va lucra un grup constituit din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Consiliului Local şi Institutului Naţional al Patrimoniului.

În 12 mai, Ministerul a trimis primăriei o adresă prin care recomanda înscrierea serială a Sibiului alături de Sighişoara.

„În urma evaluării de către ICOMOS a dosarului Sibiu în anul 2007 şi a amânării acestuia de către Comitetul Patrimoniului Mondial a fost începută de către Institutul Naţional al Patrimoniului, încă din anul 2008, o acţiunea de reevaluare a strategiei de rescriere a dosarului Sibiu, ca centru istoric pe lista patrimoniului Mondial prin consultarea unor experţi în domeniu. În anul 2008 a avut loc la Sibiu o sesiune organizată de MCC, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, la care au participat reputaţi specialişti invitaţi să conlucreze la adoptarea unei strategii coerente şi acceptabile în vederea înscrierii Sibiului pe lista Patrimoniului Mondial”, se arată în adresa primită la 23 mai, de primăria Sibiu.

„Opiniile specialiştilor în domeniu precum şi recomandările ICOMOS alături de considerentele ce ţin de strategia UNESCO, care apreciază că Lista Patrimoniului Mondial trebuie să fie reprezentativă, echilibrată şi credibilă, recomandă drept soluţie optimă rescrierea dosarului ca extindere de poziţie, prin înscrierea serială alături de centrul istoric Sighişoara. Vă rugăm să fiţi de acord cu această soluţie care poate debloca situaţia dosarului de nominalizare a centrului istoric al municipiului Sibiu şi să ne sprijiniţii logistic şi financiar în acest demers”, se arată în adresa ministerului.

Articole similare:

• Intravilanul Sibiului se extinde cu peste 700 de hectare
• Răzvan Pop: USL va câştiga CJ Sibiu
• Consilierii locali din Alba Iulia au spus NU construirii unei casei parohiale
• Bursa locurilor de muncă a scos şomeri din casă
• Irineu Bistriţeanul este noul Arhiepiscop de Alba Iulia
• Târg de produse tradiţionale şi ecologice, la Sibiu
• România politică – Judeţul Argeş
• România politică – județul Alba

Unul din cei care au ajutat instituția în acest demers a fost chiar primarul localității, Mihai Claudiu Tusac,care a spus: “Pe lângă lucrările de reparaţii, expoziţia de bază a fost îmbogăţită cu noi obiecte din depozit, dar şi cu noi artefacte restaurate şi conservate de specialiştii instituţiei. Îi aşteptăm pe toţi locuitorii Mangaliei, dar şi pe turiştii aflaţi în sudul litoralului românesc, să vină şi să vadă expoziţia permanentă a muzeului într-o nouă prezentare. În perioada următoare va fi reluată şi seria activităţilor cultural-ştiinţifice, ce au ca scop atragerea către muzeu şi a altor categorii de vizitatori, exceptându-i pe cei pasionaţi de istorie”.

Directorul Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia, cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, a ținut să facă următoarele precizări: “Necesitatea schimbării şi modernizării expoziţiei permanente a muzeului callatian era evidentă, însă nu dispuneam de fonduri financiare. Expoziţia de bază a muzeului era neschimbată de ani buni. Unele dintre exponate erau aşezate pe poliţele deformate ale unor rafturi vechi din fier, vopsite cu negru, la fel ca într-un depozit. Alte exponate se aflau în vitrine instabile, gata în orice moment să se prăbuşească. Cu toate eforturile noastre, din ultimul timp, de a mări numărul de vizitatori, aceştia erau tot mai puţini. Au fost situaţii când anumiţi cetăţeni ne-au întrebat, din uşa muzeului, dacă s-a mai schimbat ceva în expoziţie şi, cum expoziţia era aceeaşi de ani de zile, nu mai aveau motive să ne viziteze.”.

Articole similare:

• Nici un articol similar

Mai jos enumerăm toți câștigătorii:

Palme d’Or: “The Tree of Life” de Terrence Malick
Marele premiu al juriului: ex-aequo: “Le Gamin au velo” de Jean-Pierre et Luc Dardenne şi “Once Upon a Time in Anatolia” de Nuri Bilge Ceylan
Premiul de interpretare masculină: Jean Dujardin (“The Artist”)
Premiul de interpretare feminină: Kirsten Dunst (“Melancholia”)
Premiul pentru scenariu: Joseph Cedar (“Footnote”)
Premiul de regie: Nicolas Winding Refn (“Drive”)
Premiul juriului : “Polisse” de Maiwenn
Caméra d’Or (film de debut): “Las Acacias” de Pablo Giorgelli
Palme d’Or pentru scurtmetraj: “Cross (Cross Country) de Maryna Vroda
Premiul juriului pentru scurtmetraj: “Badpakje 46 (Swimsuit 46)” Wannes Destoop

Premiile criticii internaţionale FIPRESCI:
“Le Havre” de Aki Kaurismaki (selecţia oficială)
“L’exercice de l’etat” de Pierre Schoeller (Un Certain Regard)
“Take Shelter” de Jeff Nichols (Semaine de la Critique)

Premiul juriului ecumenic: “This Must Be the Place” de Paolo Sorrentino
Menţiuni speciale ale juriului ecumenic: “Le Havre” de Aki Kaurismaki şi “Et maitenant on va ou?”de Nadine Labaki

Un Certain Regard 2011
Marele Premiu Un Certain Regard (ex-aequo): “Arirang” de Kim Ki-Duk şi “Stopped On Track” de Andreas Dresen.
Premiul juriului: “Elena” de Andrei Zviagintsev
Premiul pentru regie: Mohammad Rasoulof, pentru “Good Bye”

Cinéfondation 2011
Premiul I: “The Letter”, de Doroteya Droumeva
Premiul II: “Drari”, de Kamal Lazraq
Premiul III: “Fly By Night”, de Son Tae-gyum

Semaine de la Critique 2011
Marele Premiu Semaine de la Critique: “Take Shelter”, de Jeff Nichols
Quinzaine des Réalisateurs 2011
Premiul Art Cinema: “Les Géants” de Bouli Lanners
Premiul SACD: “Les Géants” de Bouli Lanners
Premiul Label Cinéma Europa: “Atmen” de Karl Markovics
“Coup de coeur”: “Play” de Ruben Östlund

Articole similare:

• Două filme româneşti la Cannes

“În certificatul de autentificare a relicvei Fericitului Papă, emis de Postulatura Cauzei de Beatificare şi Canonizare a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea şi semnat de Card. Stanislaw Dziwicz, stă scris: ‘Tuturor şi fiecăruia dintre aceia care vor citi acest document, dăm mărturie şi certificăm că, spre mai marea slavă a lui Dumnezeu şi spre cinstirea Sfinţilor săi, am luat cu grijă aceste picături din sângele Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea şi le-am aşezat în cutiuţa de argint rotundă, aurită, bine închisă, legată cu un şnur de mătase de culoare roşie, întărită cu sigiliul Postulaturii şi am dat-o, cu facultatea de a fi păstrată şi expusă venerării publice a credincioşilor, după norma Codicelui de Drept Canonic. Ca mărturie, am dat acest document, semnat şi trimis de noi, întărit fiind cu sigiliul Postulaturii’” a spus Pr. Ieronim Iacob.

Tot de la el am aflat că în ultimii ani Catedrala Sf. Iosif a mai primit următoarele relicve:
- un fragment din coroana de spini a Mântuitorului (care a aparţinut Monseniorului Vladimir Ghika);
- moaştele Sfintei Faustina Kowalska (1905-1938; călugăriţă poloneză, canonizată în 2000 de Papa Ioan Paul al II-lea);
- moaştele Sf. Pius din Pietrelcina – Padre Pio (1887-1968; preot călugăr, canonizat de 2002 de Papa Ioan Paul al II-lea);
- moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, primii martiri ai meleagurilor dobrogene (sfârşitul sec. al III-lea), dăruite de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Articole similare:

• Bin Laden e mort iar americanii au cadavrul
• Vadim, Iisus si Parlamentul European

”Pentru această școală de vară am pregătit un program atractiv, la succesul căruia vor contribui din plin cei 9 speakeri care și-au anunțat prezența. Dorim să oferim participanților o experiență academică memorabilă, care să îi îndemne să studieze cu interes ideile Școlii Austriece de Economie.” a declarat prof. univ. dr. Bogdan Glăvan, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri ”Murray Rothbard”.

Dintre cei 9 vorbitori invitați la Romania Austrian Economics Summer School , 4 sunt membri ai The Mont Pelerin Society (organizație fondată de unul dintre cei mai mari gânditori liberali ai tuturor timpurilor, Friedrich Hayek și printre ai cărei membri regăsim opt laureați ai Premiului Nobel). De asemenea, o prezență remarcabilă la școala de vară este cea a lui Ken Schoolland, autorul renumitei cărți “Aventurile lui Jonathan Gullible”, un bestseller în întreaga lume, publicată în 46 de limbi.

Romania Austrian Economics Summer School este un eveniment organizat de Centrul de Economie Politică și Afaceri ”Murray Rothbard” în parteneriat cu International Society for Individual Liberty, Cato Institute, Atlas Economic Research Foundation, Institutul de Studii Liberale, Economic Thinking, Acton Institute, Grassroot Institute of Hawaii, Foundation for Economic Education, Institute for Economic Affairs, FreedomFest și Societatea pentru Libertate Individuală.

Articole similare:

• Inițativele politice de pe Facebook

Andrei Konchalovsky

Andrei Konchalovsky a fost innvitatul de onoare al Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. Regizorul rus a primit titulul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC şi a răspuns la întrebările publicului după proiecţia Unchiul Vania la Cinema Studio. 

La ceremonia de acordare a titlului, laudatium-ul a fost susţinut de prorectorul Manuela Cernat, care după o scurtă introducere în limba rusă, a continuat cu biografia marelui regizor şi cu motivaţia pentru acordarea titlului de Doctor Honoris Causa.  

Andrei Konchalovsky a vorbit la Cinema Studio despre filmul său Unchiul Vania, care l-a făcut celebru şi avea sa devina a doua mare capodopera a cinematografiei ruse dupa “Zboara cocorii”. 

Regizorul a spus că a fost inspirat de Ingrid Bergman când a făcut filmul, însă filmul este unul rusesc, nu suedez. “Important e că mi-a plăcut să lucrez la acest film. Nu mulţi oameni sunt norocoşi să facă ceea ce le place”, a declarat Konchalovsky.  

“Cred că Cehov poate fi pus în scenă în ambele ipostaze, dramă şi comedie, şi totuşi să fie Cehov”, a spus regizorul.  

“Cehov urăşte plictiseala şi lipsa de iubire faţă de personajele lui. Când personajele plâng publicul trebuie să râdă, iar când personajele sale râd, publicul trebuie să plângă pentru că Cehov nu a scris lucrurile direct, cuvintele nu sunt importante, ci comportamentul”, a mai spus Konchalovsky la Cinema Studio.

Articole similare:

• Nici un articol similar

Ţărăncuţă odihnindu-se - Nicolae Grigorescu

În cadrul unei licitații de miercuri seara a fost stabilit un nou record pe piața de artă din România. Tabloul “Ţărăncuţă odihnindu-se” de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat de un cumpărător anonim pentru 270.000 de euro.

“La strigarea lotului 15, pictura „Ţărăncuţă odihnindu-se” de Nicolae Grigorescu, piesa centrală a licitaţiei, din sală au răspuns două palete de licitaţie, la care s-au mai adăugat pe parcurs alte trei, care au parcurs alert 24 de paşi de strigare. Opera de importanţă majoră în istoria picturii româneşti – reprezentând unul dintre cele mai încântătoare figuri feminine, într-o compoziţie de influenţă romantică – a fost adjudecată cu suma de 270.000 € (estimat € 150.000 – 250.000), devenind cea mai scumpă lucrare de artă vândută în România şi cea de-a treia lucrare care depăşeşte, în acest an, pragul psihologic de 200.000 €. Clasamentul celor mai importante vânzări de artă din ţară este astfel dominat de Nicolae Grigorescu, care ocupă primele patru poziţii. Cumpărătorul, care a licitat printr-un reprezentant aflat în sală, este un investitor român cu interese recente dar consistente în bursa pieţei de artă, care doreşte să rămână anonim.” se arată pe site-ul modernism.ro.

În cadrul aceleiași licitații a casei Artmark au mai fost achiziționate și opera „Crini imperiali” de Nicolae Tonitza pentru 30.000 de euro dar și o pictură a lui Camil Ressu, „Culegătorii de cartofi”, 18.000 de euro.

Articole similare:

• Nici un articol similar

Foto: hp.com

Lungmetrajele Loverboy şi La source de fammes au intrat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes.

Filmul lui Radu Mihăileanu, La source de fammes, este coprodus de coprodus de EuropaCorp, compania lui Luc Besson şi Elzevir Films.

Acţiunea filmului se desfăşoară într-un sat izolat, unde femeile îşi ameninţă bărbaţii că nu vor mai face sex dacă nu le aduc apă de la singura fântână din sat, aflată pe un deal îndepărtat. Scenariul peliculei este scris de Radu Mihăileanu, împreună cu Alain-Michel Blanc, alături de care regizorul român a lucrat la filmul “Concertul”.

Filmul lui Cătălin Mitulescu, Loverboy, a fost selectat la secţiunea Un Certain Regarde. Luca este un tânăr de 20 de ani care seduce femei pentru a le păsa unei reţele de prostituţie. Luca se îndrăgosteşte de una din potenţialele sale victime. E vară pe malul Dunării, la Hârşova. Muzică bubuie din maşinile luxoase, feţele sunt bronzate şi Veli fuge de-acasă în patul lui Luca.

Articole similare:

• Câștigătorii de la Cannes
• Radu Beligan a primit o stea pe Walk of Fame şi Cheia oraşului
• Trei filme româneşti la Festivalul de Film din Hong Kong
• „Concertul” lui Radu Mihăileanu a fost nominalizat la ediția cu numărul 68 a Globurilor de Aur

Eugen Simion

Muzeul Naţional al Literaturii Române a inaugurat expoziţia de manuscrise, documente, fotografii, corespondenţă din arhiva sa, la eveniment fiind invitaţi Eugen Simion, Irina Mavrodin, Mihai Şora, Marin Diaconu.

La eveniment a fost pezentă şi Eleonora Cioran, iar publicul prezent s-a bucurat de un recital Cioran – l’homme à fragments / Cioran – omul fragmentelor de Genoveva Preda.

Irina Mavrodin, profesor de literatură franceză, a propus ca Cioran să fie citit global, să se accepte oximoronul, paradoxul pentru că „avem obligaţia unei culturi globale din cauza ambiguităţii lui Cioran”, iar în cazul în care se alege doar „o cărare din sutele de cărări posibile”, acest lucru ar trebui anunţat.

Discursul ambigităţii al Irinie Mavrodin a fost susţinut de Eugen Simion, convins că este necesară „publicarea integrală a operei sale, cu străluciri ale textului şi cu ambiguităţi”, subliniind că Emil Cioran a fost tratat fie din perspectivă politică, fie din perspectiva operei.

Mihai Şora, filosof şi eseist, a preferat să vorbească despre omul Cioran, total diferit de eseistica lui. „Cioran şi Lupaşcu s-au implicat intens în problematica salvării lui Fundoianu”, a explicat Şora.

Eugen Simion a subliniat diferenţa dintre eseistica lui Emil Cioran, felul în care era perceput Cioran de români în Franţa şi omul Cioran.

Articole similare:

• Manuscrisele lui Cioran vor ajunge la Academia Română
• Brăiloiu a hotărât deja ce instituţie primeşte manuscrisele lui Cioran
• Hunor îl acuză pe Paleologu în scandalul manuscriselor lui Cioran
• Vosganian: Manuscrisele lui Cioran ar trebui să ajungă la Academie sau la Muzeul Literaturii
• TVR licitează pentru obiectele personale ale lui Cioran
• Răzvan Pop: USL va câştiga CJ Sibiu
• Ziua Culturii Române, sărbătorită la Academia Română

Alex Leo Şerban, critic de film

Cultura a mai pierdut un personaj ilustru. Criticul de film Alex Leo Şerban s-a stins vineri noaptea pe patul său de spital. Una dintre cele mai cunoscute imagini ale industriei filmului românesc suferea de cancer limfatic, boală ce avea în cele din urmă să îl răpună, informează romanialibera.ro.

Alex Leo Şerban a scris cu regularitate în publicaţiile culturale româneşti începând cu anul 1982. Printre ziarele şi revistele pentru care a semnat articole se numără România literară, Secolul 20, Luceafărul, Contrapunct, Litere etc. Totodată a publicat articole şi în revistele străine, precum Cahiers du cinema, Cover Magazine sau Film Comment.

În 2008 a fost ales “Criticul de film preferat al cinefililor români” în urma unui sondaj şi tot în acelaşi an a primit şi premiul pentru Jurnalism cultural acordat de Fundaţia “Timpul”.

Criticul de film a realizat şi moderat emisiuniea Fotograme de pe TVR Cultural în perioada 2005-2006. A fost şi singurul critic român invitat în emisiunea Double Je a lui Bernard Pivot în anul 2004.

Pe lângă filme, o altă pasiune a lui Alex Leo Şerban a fost fotografia, pe care a considerat-o “filmul oprit”. “Trecutul e ca un vis pe care nu ţi-l mai aminteşti decât pe fărâme, pentru că memoria e înşelătoare. Din fericire există fotografia – această mărturie palpabilă a lucrurilor care s-au întâmplat”, declara criticul de film într-un interviu acordat sursei citate în aprilie 2010.

Colegii de breaslă şi artiştii au fost şocaţi la aflarea veşti că Alex Leo Şerba s-a stins. Criticul Cristian Corciovescu a declarat pentru Mediafax dispariţia lui Şerban este o imensă pierdere şi a spus despre acesta că avea “talent, un rafinament şi o profunzime a gândirii pe care rar le mai găseşti în breasla noastră”.

Un alt critic de film, Irina Margareta Nistor, a declarat că Şerban era “un critic extrem de caustic, dar iubitor de cinema şi un profesionist foarte serios”. “Era interesat de tot ce era nou în artă şi era un bun susţinător al cineaştior cu succese mai în ultima vreme. A fost un glas important, foarte serios şi informat.”, a mai spus aceasta pentru Mediafax.

“Îmi pare rău, nu ştiam că a murit. Eu nu l-am cunoscut foarte bine, îl ştiam prin ceea ce scria. Îl respectam foarte mult, avea o eleganţă deosebită în scris, ceea ce contează foarte mult pentru un critic de film”, a declarat pentru romanialibera.ro Ada Condeescu, actriţa din filmul ”Eu când vreau să fluier, fluier”.

Articole similare:

• Protest inedit la fostul spital din Codlea
• A fost desemnat cel mai bun film la Premiile “Cesar 2011″
• România, invitat de onoare la Festivalul Internaţional de Film de la Göteborg